Este deţinătoarea gradu-lui didactic I şi a gradaţiei de merit, cadru didactic evidenţiat pe ţară, pentru rezultate deosebite obţinu-te în munca educativă şi activitatea culturală cu elevii.
Mia Dan dăscăliţa…sufletului
Este deţinătoarea gradu-lui didactic I şi a gradaţiei de merit, cadru didactic evidenţiat pe ţară, pentru rezultate deosebite obţinu-te în munca educativă şi activitatea culturală cu elevii.
Tablou 1
Mia Dan – una dintre cele mai sensibile şi minunate interprete ale cântecului popular ardelenesc
tablou 2
Grupul vocal al claselor II-IV
condus de Mia Dan; alături de
Marilena Zegrean-Istici
(mai 1996)
Mia Dan îmbină de la catedră, într-un tot armonios, munca artistică şi cea de dascăl
Timp de 4 ani a condus grupul vocal folcloric al cadrelor didactice din judeţul Cluj. A fost îndrumătoarea Cercului Artistic ,,Micii folclorişti’’, având ca scop formarea unor mlădiţe întru etosul popular
Mesajul artistei
"Sunt câte puţin din fiecare loc pe unde am trecut,am furat câte o frântură din toţi oamenii pe care i-am cunoscut şi mai am de umblat, de cercetat,de aflat…"
Date biografice
- DAN MIA - n. 23 august, în localitatea Dumbrăveni, comuna Ciceu Giurgeşti, judeţul Bistriţa Năsăud; - părinţii: Maria - casnică şi Vasile Dan - ofiţer de poliţie - absolventă a Institutului Pedagogic din Cluj-Napoca în 1967
- ZONA/SUBZONA ETNOFOLCLORICĂ
Bistriţa - “întreg repertoriul cuprinde cântece de pe Valea Someşului Mare intrate în antologia folclorului transilvan, cântece care dau măsura respectului faţă de tradiţii, oameni şi locuri natale” (M. Dan) - DISCOGRAFIE - LP - Electrecord - 1973 (10.254) - LP - Electrecord - 1974 (0806) - LP - Electrecord - 1976 (10.437) - LP - Electrecord - 1979 (10.580) - LP - Electrecord - 1980 (01104) - disc colectiv “Valea Someşului” - LP - Electrecord - 1982 - disc colectiv “Autografe muzicale” - casetă audio - Electrecord - 1986 - casetă audio şi CD “Dor din Poarta Bistriţei” - 1999 - casetă audio şi CD “Colinde şi pricesne” - 2000 Lucrări de autor: - “Cântecul şi jocul copiilor” - culegere de cântece şi jocuri pentru copii - 1986; “A sosit Crăciunul” - culegere de colinde - Editura Clussium - 1998; ”Tradiţii şi obiceiuri de pe Valea Someşului” - Editura Art Print, sub egida Consiliului Judeţean şi a C.J.C.P.C.T. Cluj
- PALMARES - - debut ca interpretă de muzică populară: 13 decembrie 1972 la Radio Cluj în emisiunea “La fântâna dorului”, redactor Dumitru Vârtic; - premiul I şi titlul de Laureat al Festivalului Naţional “Maria Tănase”, Craiova - 1973, premiul I la “Primăvara studenţească” (interpretă a Ansamblului studenţesc “Mugurelul” al Universităţii Babeş Bolyai); - film - “Medalion Mia Dan” - TVR - redactor Eugen Gal - 1987; - colaborări ansambluri folclorice: “Doina Ilfovului” Bucureşti, “Rapsodia română” Bucureşti, “Maramureşul” Baia Mare, Filarmonica de Stat Arad, Filarmonica de Stat Sibiu, Filarmonica de Stat Cluj, Ansamblurile folclorice clujene: “Mărţişorul”, “Românaşul”, “Napoca”; - colaborări radio-tv: Radio Cluj, Antena Bucureştilor, Radio Tg. Mureş, Radio Constanţa, Radio 21 Bistriţa, Radio Balada Năsăud, Radio România Internaţional, Radio Renaşterea Cluj, TVR: Marioara Murărescu, Florentina Satmari, Elise Stan, Niculina Merceanu, Prima tv: Valeria Arnăutu, ETNO-Tv. - conducător (patru ani) al grupului folcloric al cadrelor didactice din Judeţul Cluj, cu care a obţinut premiul I la Festivalul Naţional “Cântarea României” - realizator al albumului audio: “Rugăciune de seară”
- REFERINŢE CRITICE - 1. Dumitru Vârtic - “Culegeri de folclor din Bistriţa-Năsăud” 2. Virgil Medan - “Menţiuni disco” 3. Eugen Gal - “Seara buna-n şezătoare” 4. Cornel Udrea - Almanahul “Primăveri Hertziene” “…Mia Dan continuă să cânte.Face şi o utilă muncă didactică şi, mai nou, este realizatoarea unei emisiuni de folclor muzical la Radio “Renaşterea”. A publicat cărţi despre cultura tradiţională, interpretează cu sensibilitate colinde vechi. (…) E, de fapt, o solitară, de o sensibilitate esenţial elegiacă, cu o voce “moale”, afectuoasă şi cu tainice şi delicate inflexiuni liturgice. Are mai toate calităţile care o împiedică să ruineze cântecul popular într-o subcultură de divertisment.” (P. Poantă - 16 iunie 2005/Adevărul de Cluj) “…Mia Dan - nume care-ţi evocă parfumul verilor cu florile lor de camp -, şi cartea sa simbolizează dorul întoarcerii la origini, sentiment atât de vechi, dar mereu înnoit de sufletul fiecăruia dintre noi, mai ales în al celor născuţi la ţară…” Dr. Maria Bocşe - ”Virtus Romana Rediviva”, nr.8/2004
Profilul cantaretei
Nu cere nimănui nimic. Din prea plinul sufletului ei, dăruieşte comori de simţire românească în cadrul emisiunii „Dor de la Izvor” în calitate de redactor al postului de Radio Renaşterea, al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului. Fericită că poate dărui cântece adevărate, autentice, reale, ale colegilor ei de cântec.
Readuce apoi în atenţia ascultătorilor fideliai emisiunii, dor de amintiri, dorurile de-acasa(tradiţii, datini, obiceiuri, rituri, gesturi, practici) sub genericul „Cultura populară” , „Etnografie şi folclor”.
Crede că este pricepută ca un om care iubeşte sincer folclorul.
Mia Dan provine dintr-o familie cu rădăcini adânc înfipte în ţărâna transilvană. A copilărit la ţară. De-acolo şi-adus “zestrea” ei folclorică, în urbea noastră.
A învăţat să-şi decoreze sufletul cu flori, a învăţat să-şi croiască drumul vieţii singură. Aşa şi-a educat şi copiii (Alina şi Ionuţ) de care este foarte mândră.
Generoasă în interviurile realizate cu invitaţi de marcă ai culturii tradiţionale româneşti, dar mai ales cu colegii ei de cântec, veniţi în direct la Radio Renaşterea din toate colţurile ţării, aducând cu ei tradiţii de-acasă, dăruind flori de cântec românesc, candoare, confesiuni de suflet cu subtile treceri de la zâmbet la abisul lacrimii, de la iubire la mistuitorul dor, acest dor ca o flacară nestinsă ce se materializează în păstratea credinţei dobândită din moşi strămoşi.
A realizat interviuri cu rapsozi populari la ei acasă, în satele lor, vetre de gând şi cultură – care pulsează deodată cu lumea ştiind că în aceste spaţii ale netăgăduinţei vieţii creatoare avem moşteniri care ne copleşesc.
Iată de ce – spune Mia Dan – trebuie să ne aplecăm cu pioşenie asupra feţei lăuntrice a originilor, pentru că, într-o identitate de suflet cu ele, să putem regăsi aceea imagine aurolară a culturii noastre populare cu rosturile ei.
Aşadar, sentimental dainuirii noastre, să ne îndrepte, printr-o iluminare de gând rostit spre tezaurele originare, spre “dorul de strămoşi”.
Să încercăm împreună să descifrăm semnificaţiile de adâncime ale valorilor de cultură, înţelepciune, armonia gândurilui, aşa cum apar ele într-o idée moştenită de o colectivitate umană, într-o vorbă aleasă, o zicere de bine, preocupări şi îndeletniciri intrate în mitologie, în lemnul arcuit şi meşteşugit lucrat în cusăturile măiestre în taina blidului şi a ulciorului, în versul horelor în grai authentic.
Din când în când mai scrie şi câte o carte pentru cei ce vin din urmă, ca însemn şi dovadă a existenţei sale.
Readuce apoi în atenţia ascultătorilor fideliai emisiunii, dor de amintiri, dorurile de-acasa(tradiţii, datini, obiceiuri, rituri, gesturi, practici) sub genericul „Cultura populară” , „Etnografie şi folclor”.
Crede că este pricepută ca un om care iubeşte sincer folclorul.
Mia Dan provine dintr-o familie cu rădăcini adânc înfipte în ţărâna transilvană. A copilărit la ţară. De-acolo şi-adus “zestrea” ei folclorică, în urbea noastră.
A învăţat să-şi decoreze sufletul cu flori, a învăţat să-şi croiască drumul vieţii singură. Aşa şi-a educat şi copiii (Alina şi Ionuţ) de care este foarte mândră.
Generoasă în interviurile realizate cu invitaţi de marcă ai culturii tradiţionale româneşti, dar mai ales cu colegii ei de cântec, veniţi în direct la Radio Renaşterea din toate colţurile ţării, aducând cu ei tradiţii de-acasă, dăruind flori de cântec românesc, candoare, confesiuni de suflet cu subtile treceri de la zâmbet la abisul lacrimii, de la iubire la mistuitorul dor, acest dor ca o flacară nestinsă ce se materializează în păstratea credinţei dobândită din moşi strămoşi.
A realizat interviuri cu rapsozi populari la ei acasă, în satele lor, vetre de gând şi cultură – care pulsează deodată cu lumea ştiind că în aceste spaţii ale netăgăduinţei vieţii creatoare avem moşteniri care ne copleşesc.
Iată de ce – spune Mia Dan – trebuie să ne aplecăm cu pioşenie asupra feţei lăuntrice a originilor, pentru că, într-o identitate de suflet cu ele, să putem regăsi aceea imagine aurolară a culturii noastre populare cu rosturile ei.
Aşadar, sentimental dainuirii noastre, să ne îndrepte, printr-o iluminare de gând rostit spre tezaurele originare, spre “dorul de strămoşi”.
Să încercăm împreună să descifrăm semnificaţiile de adâncime ale valorilor de cultură, înţelepciune, armonia gândurilui, aşa cum apar ele într-o idée moştenită de o colectivitate umană, într-o vorbă aleasă, o zicere de bine, preocupări şi îndeletniciri intrate în mitologie, în lemnul arcuit şi meşteşugit lucrat în cusăturile măiestre în taina blidului şi a ulciorului, în versul horelor în grai authentic.
Din când în când mai scrie şi câte o carte pentru cei ce vin din urmă, ca însemn şi dovadă a existenţei sale.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)